Din: 11.05.2026
La prima vedere, poate părea că „nu ai ce fura” dacă TVA-ul este doar transferat dintr-o parte în alta. În realitate, problema apare în sistemul clasic de TVA, nu în cel de taxare inversă.
Cum apare frauda (în sistemul normal)?Exemplu:
Firma A vinde energie către Firma B:
- Preț: 10.000 lei
- TVA: 2.000 lei
👉 Firma B plătește în total 12.000 lei.
Firma A:
- ar trebui să vireze cei 2.000 lei TVA la bugetul de stat;
- însă nu îi declară și „dispare” (firmă fantomă).
Firma B:
- își deduce TVA-ul de 2.000 lei în mod legal, în baza facturii rimate.
Rezultat:
- statul pierde 2.000 lei;
- Firma B este în regulă din punct de vedere fiscal;
- Firma A comite frauda.
De ce funcționează această schemă?
Pentru că:
- TVA-ul este încasat de vânzător;
- statul îl colectează ulterior;
- dacă vânzătorul dispare, banii nu mai ajung la buget.
Unde apare riscul la produsele energetice?
Domenii precum:
- energia electrică;
- gazul natural,
sunt deosebit de vulnerabile deoarece:
ü implică tranzacții de valori mari;
ü circulația bunurilor este rapidă între companii;
ü sunt frecvent utilizate în scheme de tip „carusel TVA”.
Cum rezolvă taxarea inversă problema?
Prin aplicarea mecanismului de taxare inversă:
- Firma A nu mai încasează TVA;
- Firma B doar declară TVA-ul, fără a-l plăti efectiv către furnizor.
👉 Astfel, nu mai există sume de TVA care să poată fi însușite fraudulos pe traseu.
Rezumat
- Frauda apare atunci când cineva încasează TVA, dar nu o virează statului;
- Taxarea inversă elimină acest risc, deoarece TVA-ul nu mai este încasat efectiv de vânzător.